In rutina se invarte intregul pamant, / Prin orase, prin sate, pe drumuri,
Zi si noapte rasuna sirene in vant, / Iute trec avioane si trenuri,
Camioanele gem incarcate din plin, / Trec masinile mici cu viteza,

Iar corabii pe mari, se tot duc si tot vin, / Marginind continente in faleza.
Miliarde de oameni ca prin furnicar, / Fug manati de o goana desarta,
Dar din toti ce se avanta si alearga in zadar, / Pe Isus oare cine-L asteapta?

Multe tari pe pamant, sunt in prag de razboi, / Iar pe alocuri sunt lupte grozave,
Frati cu frati se ucid si se arunca in noroi, / Lasand urme in crimele grave,
Presedintii isi strang tot mai mult armament, / Pregatesc tot mai multa armata,
E un semn ca sfarsitul veni-va stringent, / Pe Isus oare cine-L asteapta?

Tot mai des noutati ingrozite se aud, / Despre toate urgiile lumii,
Inundatii, cutremure, bat tot mai mult, / Sa inspaimante pe toti pamantenii,
Uragane, incendii si secete mari spun ceva, / Dar putini se desteapta,
Intrebarea ramane, n-o auzi, nu tresari?, / Pe Isus oare multi iL asteapta?

Pandemiile isi trag coasa lor peste multi, / Lumea-i plina de boli si durere,
Plang in pumni, in spitale, copii si adulti, / Se inmultesc si morminte in tacere,
Calitatea de hrana, ne scade vadit, / Bem din apa tot mai poluata,
Omenirea nu vrea, dar suntem la sfarsit, / Pe Isus cineva iL asteapta?

Mii de oameni mor zilnic de foame cumplit, / N-au nici paine pe masa, o seama,
Zac lihniti, prinsi de mult de pamant, / Pruncii plang, n-au nici lapte de mama,
Zi de zi, alimentele se tot scumpesc, / Saracia ne bate la poarta,
Muti tanjesc ca-s flamanzi si ca multe lipsesc, / Pe Isus insa cine iL asteapta?

Degradarea morala, s-a tot intetit, / Iar desfraul ia locul rusinii,
Ei sunt demonii care destrama grabit, / Curatia si cinstea din inimi,
Stricaciunea ajunge la culme hidos, / Iar Sodoma-i cetate intrebata,
Dar raspundeti va rog, caci va intreb serios, / Cati din ei pe Isus iL asteapta?

Am ajuns sa traim vremuri grele de tot, / Pretutindeni e zgomot de lanturi,
Vai cati robi, toti in vorbe si fapte isi scot zanganit de pacate si patimi,
Lacomia, mandria, minciuna isi strang, / Pentru iad o recolta bogata,
Din cei trasi in prapad, unii rad, altii plang, / Pe Isus, multi din ei iL asteapta?

Omenirea e tulbure de invataturi, / De profeti ce-ntuneca mintea,
Mai toti neaga Cuvantul lasat in Scripturi, / Si in biserici la usi bate moartea,
Lepadarea credintei marcheaza un semn, / Ca sfarsitul ne vine indata,
Paganismul asalta crestinii nedemni, / Cati din toti pe Isus iL asteapta?

Omenirea, pamantul, curand va pieri, / E sfarsitul si in semne se arata,
Nu e mult, nu e mult si Isus va veni, / Iar cu El va veni si rasplata,
Am ajuns sa traim, veacul cel de apoi, / Despre care spuneau si profetii,
Cine striga: „Isuse ai mila de noi, / Izbaveste-ne din gura mortii”

Necredinta va pierde napraznic pe multi, / Dar nu toti vor avea asa soarta,
Credinciosii asteapta sa vina Isus, / Ca sa ii duca in lumea cealalta,
In curand vom vedea Raiul Lui Dumnezeu, / Va veni clipa cea minunata,
//: Pregateste-te frate, vegheaza mereu, / Maranata, El Vine! Asteapta-L! ://

AMIN!