Deschidem Cuvantul Domnului la pagina 5 din Scripturi. Geneza capitolul 4 de la versetul 9 pana la versetul 16 inclusiv. Geneza capitolul 4 de la versetul 9:„Domnul a zis lui Cain: “Unde este fratele tau Abel?” El a raspuns: “Nu stiu. Sunt eu pazitorul fratelui meu?” Si Dumnezeu a zis: “Ce ai facut? Glasul sangelui fratelui tau striga din pamant la Mine. Acum blestemat esti tu, izgonit din ogorul acesta, care si-a deschis gura ca sa primeasca din mana ta sangele fratelui tau! Cand vei lucra pamantul, sa nu-ti mai dea bogatia lui. Pribeag si fugar sa fii pe pamant.” Cain a zis Domnului: “Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. Iata ca Tu ma izgonesti azi de pe fata pamantului; eu va trebui sa ma ascund de fata Ta si sa fiu pribeag si fugar pe pamant; si oricine ma va gasi, ma va omori.” Domnul i-a zis: “Nicidecum; ci daca va omori cineva pe Cain, Cain sa fie razbunat de sapte ori.” Si Domnul a hotarat un semn pentru Cain, ca oricine il va gasi sa nu-l omoare. Apoi, Cain a iesit din fata Domnului si a locuit in tara Nod, la rasarit de Eden.” Amin
Va invit sa ocupati locurile. Scumpi frati si surori, toate filosofiile de viata ale oamenilor se incadreaza in ceea ce noi numim cai. Stiti ca Biblia vorbeste despre caile omului. Modul in care omul se raporteaza la viata si filosofia de viata pe care o imbratiseaza. Cuvantul Domnului ne vorbeste despre calea sau caile Domnului. Si Domnul are calea Lui. Biblia spune ca Domnul Isus Hristos a venit in lume ca sa deschida o cale noua si vie. Si stim despre calea Domnului ca este o cale a sfinteniei, ca este o cale a smereniei, ca este o cale a suferintei, dar este o cale care duce la slava. Si in fiecare zi suntem provocati intampinati de caile oamenilor si tentati sa parasim calea Domnului si sa o apucam pe aceste cai ale oamenilor.
Mesajul din seara aceasta are rostul de a ne avertiza cu privire la aceste cai prin care ne putem departa sau care incearca sa ne momeasca si sa ne departeze, sa ne scoata de pe calea Domnului. Biblia vorbeste despre calea lui Cain in epistola lui Iuda.335