– continuare din partea a 5-a –
In al 2-lea rand alt principiu care ma ajuta sa inteleg spatiul libertatilor si sa pot percepe cum sa folosesc divertismentul modern, este trecerea acestor libertati prin filtrul practicilor Lui Dumnezeu, a libertatilor practice. Intoarceti impreuna cu mine 1 Corinteni cap.6 cu vers.12: „Toate lucrurile imi sunt ingaduite dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile imi sunt ingaduite dar nimic nu trebuie sa puna stapanire pe mine.” Intoarcem 2 pagini 1 Corinteni 10 cu 23: „Toate lucrurile imi sunt ingaduite dar nu toate imi sunt de folos. Toate lucrurile imi sunt ingaduite dar nu toate zidesc.”
Contextul dragii mei, vorbeste despre spatiul unor alegeri de libertate. In primul text era abuzata libertatea spunand: „Pai daca noi vrem sa curvim, care-i problema?” Si Pavel spune: „Stati un picut. Avem libertati dar nu uitati: ce-i moral e moral.” Acum in Corinteni 10 ne intoarcem la problema cu carnea jertfita idolilor. Si Pavel spune: „Sunt libertati de a manca sau a nu consuma carne. Toate imi sunt ingaduite.” Evident nu cele pacatoase. Din spatele libertatilor imi sunt ingaduite, dar am un test care ma ajuta sa ma ghidez. Sa le practic sau sa nu le practic?
Observati testul: intrebarea este: ceea ce eu voi practica, voi face, este de folos? Poate pune stapanire pe mine? Si zideste sau nu? Pune-te aceste 3 intrebari la orice divertisment care il aveti. Hai s-o luam asa unul. Ma duc sa stau de vorba cu un prieten si vrem sa stam asa impreuna sa discutam. Mai daca am vorbi din Biblie, de Dumnezeu, ce bine ar fi! Dar de multe ori, realitatea este ca cei mai sfinti dintre noi cadem in latura barfei. Si Domnul sa ne ierte de aceasta dragii mei. Ca inevitabil, cat de tare te tii tu tot… „Auzi, nu vreau sa vorbesc de rau ca asa de mult il stimez pe fratele. Numai ca iti spun, na, am vazut slabiciunea aceasta la el. Nu, eu nu vorbesc de rau.” Si asa ne justificam.
Pai daca trebuie sa pui 10 justificari, inseamna ca chiar ca spui ceva ce nu este voie. Si atunci dragii mei, eu pun intrebare: Daca ma intalnesc cu prietenul meu, este de folos?” „Da, este. Pentru ca intretinem o relatie buna unul cu celalalt. Suntem in adunare, legam legaturi fratesti.” Slava Domnului, este de folos. Intrebare: pune stapanire? Nu chiar devin „adicted” sa ma intalnesc cu prietenii mei. Ma bucur sa ma vad cu ei poate, imi doresc din cand in cand da? Mai rarut ca-i mai dragut si atunci nu chiar pune stapanire.
Zideste sau nu zideste? Pai daca ma pun la barfa cu el nu zideste. Si atunci ce fel de discutii ar trebui sa am impreuna cu prietenii ca sa imi asigur un climat potrivit? Pai, sa vorbim de Dumnezeu, de familie, de lucruri care sunt potrivite, care nu ma pun nici pe mine, nici pe el, nici pe altii intr-o lumina proasta. Puneti orice libertate in fata acestui test si observati cum se incadreaza.
Ma reintorc. Luam aspectul de a te uita la filme. Intreb: este de folos? Depinde la ce te uiti ma gandesc eu. Daca te uiti la ceva care este educational, din care poti invata, un lucru de istorie. Este de folos. Pune stapanire? Unele sa stiti ca pune stapanire. Sunt persoane care au adictii, care nu se pot lasa si nu isi pot deslipi ochii de ecran si raman blocati acolo. Poate sa ia foc casa, dar macar pana vad ultima scena si dupa aceea fug si eu sa imi salvez viata.
Pune, pe unii pune stapanire. Este de folos? Revin, depinde la ce te uiti. Daca sunt lucruri imorale nu cred ca-i deloc de folos. Daca sunt lucruri care te vor invata lucruri bune de viata, de practica, de profesionalism probabil ca sunt de folos. Si atunci observati ca putem judeca care lucruri le putem face si care nu le putem face. Este un mod de a evalua libertatile si spatiul divertismentului modern.
Al 3-lea test dragii mei care il putem face, sau al 3-lea principiu care ne reglementeaza felul in care noi folosim libertatile si divertismentul este „Incadrati aceast lucru, aceasta practica in glorificarea Domnului.” Intrebarea este: „Ceea ce fac eu va aduce glorie Lui Dumnezeu sau nu?” 1 Corinteni cap.10 cu vers.31: „Deci fie ca mancati, fie ca beti, fie ca faceti altceva” adica orice alt lucru, „sa faceti totul pentru Slava Lui Dumnezeu.”
Si atunci pun o intrebare: „Practica care o fac eu, divertismetul care mi-l permit sa ma inveselesc, ma ajuta sa-L glorific pe Dumnezeu? Sau nu?” Revin dragii mei, nu facem reguli, nu suntem hapsani, nu batem cu piroanele in usile bisericii: „Astea sunt regulamentele noastre.” Va pun niste principii care ne ajuta sa evaluam. Judecati singuri dragii mei ca sunteti oameni maturi, intelepti, cu intelect si Dumnezu ne-a binecuvantat la aceasta. Daca-i potrivit sau nu-i potrivit? Da slava Lui Dumnezeu sau nu?
Practic un sport, sunt pasionat de aceasta. „Dai ma, dai, dar dai, dai tare ma!” Ma intreb: da Glorie Lui Dumnezeu ceea ce fac eu? Sau nu? Practic alte lucruri. Da Slava Lui Dumnezeu? Sau nu da? Este foarte simplu sa observam, cand este vorba despre Slava Lui Dumnezeu este acel aspect al Gloriei Domnului. Este contextul in care Dumnezeu isi eleveaza, isi manifesta Autoritatea si Puterea. In momentul in care Ozia a pacatuit in Templu, spune Biblia ca in momentul acela ca Slava Lui Dumnezeu s-a ridicat de pe Templu, iar in anul mortii lui Ozia spune Biblia in Isaia 6 cu 1, Slava Domnului s-a aratat inapoi in Templu. Si strigau heruvimii: „Sfant, Sfant, Sfant este Domnul!”
Dragii mei, acolo unde intervine pacat SLava Domnului pleaca. Eu ma intreb: cum slaveste pe Dumnezu practica care eu mi-o permit? Si eu spun ca-i numai divertisment. Eu vreau sa ma simt bine. Care este problema? Intreaba-te daca practica ta glorifica pe Dumnezeu? Isi poate lua Dumnezeu Slava din ceea ce faci? Si nu ai nevoie sa iti dea cineva o lista de reguli ci cu judecata luminata de Duhul Sfant vei putea percepe Voia Lui Dumnezeu.
Observati care este dorinta apostolica, vers.23: „Dumnezeul Pacii sa va sfinteasca El Insusi pe deplin.” Dorinta Lui Dumnezeu este sa fim sfinti in toata purtarea noastra. Doamne ajuta! Dar ce sa fie sfant dragii mei? Auziti: „Si Duhul vostru, si sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi”, necontaminate, nedistruse „la aratarea Domnului Isus Hristos.” Eu sunt chemat sa mentin un nivel de sfintenie in toate nivelele entitatii fiintei mele. In trupul meu, in sufletul, in emotiile mele si in duhul, ratiunea mea. Toate sa fie inundate de sfintenia Lui Dumnezeu.
Iei cate o marturisire: „Frate asa ma slobod la gura, injur si nu stiu de ce.” Si eu pun o intrebare: „Iti place comedia?” „Vai ce-mi place, e extraordinar.” „Si la comedie injura aia mult?” „Na, cum este comedie, ce sa-i faci.” Pai dar cum, daca aia intra in tine, ce sa-i faci? Cuvinte de lauda? Va iesi ce-ai bagat inlauntru. „Asa ma simt foarte nervos, foarte manios.” Pai ceea ce consumi tu, aceea va iesi din tine. Si ne miram mai apoi ca suntem prinsi de pofte, de patimi, de lucruri rele. Ne infasoara pacatul.
Dar eu pun o intrebare: cum folosim spatiul libertatilor care Dumnezeu ni l-a oferit? Pentru ca si aici exista acest proces de a asigura ca ramanem in masura chemata de Dumnezeu. Nu-i pacat sa te simti bine. Dumnezeu este Primul care spune: „Mananca dupa placere. Ai dreptul sa te bucuri, sa fii vesel.” Dar nu uita: in masura in care iL onoreaza in toate pe Dumnezeu. Stiti de ce? Pentru ca intr-o zi si Biserica va da o socoteala in fata Lui Isus Hristos. Noi nu mergem la Tronul Cel Alb la Judecata, acolo merg cei nemantuiti. Dar „toti” spune Pavel incluzandu-se si pe sine „va trebuie sa dam socoteala in fata Scaunului de domnie a Lui Cristos pentru binele sau raul care l-am facut cand eram in trup, in viata aceasta.
In momentul Rapirii dragii mei, ne asteapta imediat Judecata, proclamarea Lui Cristos daca am facut bine sau nu si tare nu mi-as dori cineva sa isi piarda rasplata pentru ca si-a permis sa traiasca nepotrivit in viata aceasta abuzand de libertati si divertismentul lumii acesteia.
– sfarsitul partii a 6-a a acestui mesaj. Continuarea in partea a 7-a –