Iubiti frati si surori, din toata inima dorim sa zicem impreuna „Binecuvantat sa fie Tatal, Fiul si Duhul Sfant!” Amin. Suntem in a 5-a zi a anului nou, ma bucur sa fiu din nou impreuna la o seara de rugaciune, la o seara de partasie, primiti salutari sfinte de la biserica Ghetimani, fr.pastor Costica Hrisca si ceilalti frati v-au salutat in Numele Domnului si v-au dorit tuturor de la Canada un „Drum bun cu Isus.”

Purtati pe stegul dumneavoastra un semn. Si sunt gelos pe voi. Nu-i Arizona aici, nu-i Florida, e frig dar purtati frunza de stejar si radeti de frig. Stejarul se bucura, zice: „Aii…”, teiul isi scutura frunzele. Ceilalti zic: „Rezist la frig, rezist.” As vrea sa va spun: cum voi cantati in putine biserici se canta. Vremurile s-au schimbat.

Am auzit cantand in comun, este diferit. Sunt biserici in care canta doar 3, 4, un grup de inchinare. Si atat. Restul dau din picior. Apoi veti vedea altii care ies si se leagana asa. Si zice: „S-a cantat.” Si cand echipa lor nu canta, nu vin la adunare. Si vin altii. Care-i randul lor. As vrea sa va spun: continuati sa slujiti Domnului cum faceti acum. Ca vin binecuvantari, vine Isus, care v-a rasplati osteneala tuturor.

IL asteptam, iL dorim si ne pregatim, si spunem: „Sunt gata!” salutul de pionier in Romania, batranii daca mai tin minte si daca ati fost pionieri, ca unii nu erau pionieri. Era o cravata rosie legata cu 2 noduri si salutul era asa: „Sunt gata intotdeauna!” Asa salutau soimii patriei.

In seara aceasta pentru ca suntem la inceput de an, nu stiu cum a fost anul trecut pentru voi, dar pentru noi a fost un an greu. Pentru mine insumi a fost un an greu. In 53 de ani a fost anul cel mai greu, cel mai greu. Nu va pot spune de la microfon. Dar a trecut, s-a dus, si-i multumesc Domnului care m-a tinut in picioare. E un har.