In seara aceasta am totusi pe inima sa va spun ceva despre venirea Domnului. Pentru ca este asa de aproape venirea Domnului. Noi in Sfanta Scriptura gasim 3 carti speciale care vorbesc despre vremea sfarsitului. Una este cartea proorocului Ezechiel care vorbeste in mod special despre Israel si pentru Israel. Alta este cartea proorocului Daniel care se adreseaza neamurilor si arata succedarea imperiilor dintre neamuri, ale omenirii. Si alta care este scrisa in mod special pentru Biserica este cartea Apocalipsa.

Si in seara aceasta as vrea sa vedem, sa intram in cartea Apocalipsa, sau mai bine zis, sa ne dam seama cat de intrati suntem noi cu trairea noastra si cu viata noastra in vremurile apocaliptice. Sa ne dam seama ca noi traim astazi vremuri apocaliptice si venirea Domnului Isus Hristos este asa de aproape.

Cartea aceasta Apocalipsa este o carte grea, multi si-au prins urechile in ea. Multi s-au incurcat in cartea Apocalipsa, multi au scos multi bani din cartea Apocalipsa. Pentru ca au luat si au tras-o de par, si au luat si au rastalmacit si au scris subiecte bombastice si carti care au mers foarte bine la vanzare. Pentru ca aceste lucruri intereseaza pe toata lumea. Toti sunt interesati de viitor.

Si spuneam saptamana aceasta intr-o seara cat de mult castiga astazi in Romania, tigancile care alta data doar dadeau cu ghiocul dar acum isi fac videoclip la televisiunea nationala si platesc mii de dolari pentru cateva minute de publicitate, asta inseamna ca vor castiga mai mult. Apoi sunt atatia care se ocupa cu horoscop, cu citirea stelelor, cu vrajitorii, cu carti de talcuire de visuri. Oamenii sunt interesati de viitor.

Cartea aceasta ne arata viitorul. Printre ucenicii Domnului a fost si unul Ioan. Si dintr-un fiu al tunetului, Ioan a devenit un ucenic al dragostei. Si toata viata lui a predicat dragostea Domnului Isus. Este singurul ucenic care „a murit de moarte buna” cum spunem noi romanii la o varsta inaintata si in momentul cand a plecat in vesnicie a plecat cu urmatoarele cuvinte pe buze: „Copilasilor, iubiti-va unii pe altii.” A fost ucenicul care a predicat dragostea.

Si dragostea predicata de Ioan a fost ascultata de atatea suflete. Si multi dintre cei care se intorceau la predicile lui Ioan si erau cuceriti si transformati de dragoste erau soldati sau membri ai Imperiului Roman, cetateni romani. Omul acesta a devenit o problema pentru Imperiul Roman. Cum sa pleci la razboi cu o legiune de soldati crestinati care in loc sa loveasca in vrajmasi, imbratisau vrajmasii si le vesteau Evanghelia. Nu poti pleca cu asemenea oameni la razboi.

Si pentru ca era o problema politica Ioan, l-au luat si l-au inchis ca detinut politic. Si nu l-au trimis la Dunare- Marea Neagra, la Canal, dar l-au trimis in Insula Patmos, ca acolo sa munceasca din greu la minerit, la cariere si sa scoata material pentru drumurile si constructiile romane. Insa se pare ca romanii acestia nu erau asa de „pestrit la mate” ca si comunistii din Romania. Pentru ca ziua de duminica la ei era o zi libera. Comunistii nu dadeau zi libera la cei care erau detinuti politici.

Si in ziua de duminica Ioan spune „in ziua Domnului”, in latina „dominica”. „In ziua Domnului eram in duhul”. Avea si el un timp de relaxare, de odihna si atunci se cupla duhovniceste cu Dumnezeu. Statea intr-o stare duhovniceasca, in meditatie, in rugaciune, in partasie sfanta cu cerul. Si cobora cerul in inima lui. In aceasta stare de partasie Dumnezeu ii dadea mesaje, Dumnezeu ia pus pe inima si ia spus: „Ioane scrie-le! Scrie-le unul dupa altul si pune-le impreuna ca sa Ma adresez prin ele Bisericii Mele de pe pamant.”

Si Ioan a scris aceste mesaje care adunate impreuna sunt ca un mozaic. Si ele trebuiesc asezate in asa fel incat sa le poti intelege, sa le poti pricepe. Pentru ca aceasta carte este tare incurcata. Si eu cred ca sunt 2 motive ca aceasta carte este incurcata. In primul rand cenzura imperiului roman. Stiti ca detinutii politici daca aveau o comportare buna, aveau dreptul ca carte postala, ei trebuiau sa comunice, dar sa comunice cu cei din afara cu carte deschisa. Pentru ca un detinut politic e periculos daca il lasi liber ca sa se adreseze maselor, dar e periculos daca ii dai voie sa scrie si sa propage scrieriile lui.

Si asa de greu gaseau in Romania cei care erau doritori de literatura o carte a lui Constantin Noica sau a lui Cioran sau a altora care au plecat in strainatate si erau minti periculoase din punct de vedere politic. Ei bine, Ioan era periculos si prin scrierile lui. Dar daca a ajuns vreodata vreun cenzor roman sa citeasca cartea aceasta a lui Ioan, cand a intalnit aici fel de fel de aparitii cu stele, cu cai de diferite culori, cu balauri, cu fiare cu mai multe capete, cu ingeri, cu faclii, cu peceti, probabil ca a luat si a citit in cartea aceasta si a spus: „Domnule, nu inteleg nimic de aici. Probabil ca evreul acesta s-a stricat de cap. Din atata munca silnica la care l-am supus noi eu nu inteleg nimic de aici.”

Intradevar fara Duhul Sfant nimeni nu intelege nimic de aici. O fi lasat sa treaca cartea aceasta prin cenzura. Dar cartea aceasta este inspirata de Duhul Sfant a Lui Dumnezeu si cei care au Duhul Sfant a Lui Dumnezeu, mai ales in vremea aceasta, nu se vor rataci in cartea aceasta. Pentru ca Duhul Sfant le va da pricepere pentru lucrurile acestea. Si vor lua din cartea aceasta ceea ce este bun si benefic pentru suflet, pentru relatia cu Dumnezeu. Cred ca intr-un fel cheia prin care putem sa intelegem cartea aceasta, sa descifram codul ei este la cap.1 cu vers.19: „Scrie lucrurile care le-ai vazut, lucrurile care sunt si cele care au sa fie dupa ele.”

Lucrurile pe care Ioan le-a vazut sunt in special in cap.1. Si printre altele auziti ce a vazut Ioan aici. „Am vazut pe Cineva in mijlocul celor sapte sfesnice care semana cu Fiul omului, imbracat cu o haina lunga pana la picioare si incins la piept cu un brau de aur. Capul si parul Lui erau albe ca lana alba, ca zapada; ochii Lui erau ca para focului; picioarele Lui erau ca arama aprinsa si arsa intr-un cuptor; si glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. In mana dreapta tinea sapte stele. Din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, si fata Lui era ca soarele cand straluceste in toata puterea lui.
Cand L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca mort.”

Cine este Acesta? Domnul Isus. Daca cineva vrea sa faca o icoana care sa fie fidela Fiintei Domnului Isus are ocazia sa vina aici sa se inspire. Dar as vrea sa il vad cum ii face parul Domnului Isus „alb ca zapada”, sa vad cu ce culoare il deseneaza. Sa-i faca „ochii ca para focului” si mai ales deasupra la toate sa-i faca fata ca „soarele la amiaza”. Cand te uiti la icoana aceasta sa pui repede mana la ochi.

De ce cred ca este aceasta aparitie extraordinara aici? Pentru ca inchinarea noastra trebuie sa fie „in duh si in adevar.” Si pentru ca nimeni nu trebuie sa ii faca chip, ci fiecare din noi trebuie sa aratam in viata noastra si cu viata noastra Chipul Domnului Isus Hristos. Si Doamne ajuta-ne la aceasta!

– sfarsitul primei parti a acestui mesaj. Continuarea in partea a 2-a –